prieteni invizibili pentru toata lumea
Mda, exact ce îmi lipsea: o carte cu un prieten imaginar care arată ca un tip de 34 de ani, înalt, cu ochii albaştri, puţin neras, iubitor… genul de bărbat care nu mai se fabrică.
Nu îmi vine să cred că aseară am ratat o fotografie mişto: trei ferestre mici, aflate la înălţime, decupând un apus rozaliu. Abia acum mi-am amintit. Aseară doar am zâmbit, dar pentru că nu ştiu ce vorbeam cu toţii, am uitat să le arăt.
Ascult sayCeT întruna, nu mă pot opri pur şi simplu. Şi de când mi-a umblat o fetiţă pe laptop, activând vizualizations, materia cenuşie îmi e acum în/locuită de culori şi pete şi linii şi nuanţe în mişcare.
Crâşma în care bem şi mâncăm are acum şi o pisică. Am împărţit pizza cu ea şi m-am simţit ca acasă. Mai erau aşa: un cuplu elegant în vârstă; o colegă cu băieţelul ei, isteţ si frumso foc, el se descălţase şi stătea cu picioarele sub el; un cuplu de ţigani cu copilul, îmbrăcaţi în stilul lor, tipa s-a uitat insistent la mine, ori îmi stătea părul aiurea – ceea ce nu e o noutate – ori mă ştie; un fost roacăr.
Citesc cartea lui Gabi Eftimie – ochi roşii polaroid acesta este un test – şi îmi place enorm. Vorbim aceeaşi limbă. Ex:
‚cineva să facă cu mine ceva
instantaneu
sînt un mare lucru gestant şi productiv
şi-n capul meu vă traversez în fiecare zi conturul
cineva să năvălească în cabina asta
să mă apuce de picior
să mă târască după el’
sau
‚ai scris “foairte greu” şi atunci am verificat tastatura
m-am bucurat
într-adevăr “O” şi “I” sînt unul lângă celelalte
mi-a venit să plâng’
sau
sexul te-a scos vreodată
de unde erai
te-a transfigurat radical?
NU
—- o să cumpăr şi eu cartea asta cu universul ei pasiv/agresiv, de un autism concret atât de familiar
ţineam cărţile în mână şi oamenii scăpau priviri către ele.
este miezul zilei şi eu nu am apăsat butonul start
acum că am citit jumate de carte, e cazul să fac o omletă, să schimb ritmul zilei înlocuind sayCeT cu ceva swing şi jive
press start

December 6th, 2008 at 1:49 pm
Hei, eu am 34 de ani, sint inalt, neras, am ochi albastri… nu stiu de iubitor
))))
December 6th, 2008 at 2:03 pm
December 6th, 2008 at 3:25 pm
Citesc post-ul, ii pun steluta, ii dau share, apas butonu` sa vin sa-ti las comment cum ca ce-mi plac mie post-urile astea de atmosfera… si uite ce gasesc. =)) Da Patric, esti pe cale de disparitie.
)
December 6th, 2008 at 3:50 pm
mersic, roxa, am vazut. dar sa stii ca nu pot sa reproduc si restul comentariului lui patric:)))
December 6th, 2008 at 6:02 pm
Pisica din crâşmă o cunosc, indirect, căci mi-a vorbit Nataşa despre ea. De Gabi Eftimie aflu abia acum, însă mă voi interesa mai în amănunt.
December 6th, 2008 at 6:32 pm
cum le stie Natasa pe toate
e faina cartea, mai greu de gasit caci e la Vinea…
December 6th, 2008 at 6:39 pm
poza cu pisica!
December 6th, 2008 at 6:42 pm
poate data viitoare nu mai uit:D
December 7th, 2008 at 1:55 am
barbatii nerasi lasa urme cand pupa
December 7th, 2008 at 12:17 pm
ma bucur ca-ti place SayCet
December 7th, 2008 at 12:25 pm
Iany, pai tu esti de vina…:)
December 9th, 2008 at 10:37 am
da, pentru atmosfera asta deschid si eu sertarele; cand le deschid
December 9th, 2008 at 11:02 am
sertarele de aici sau sertarele biroului tau sau ale imaginatiei tale… eu nu pot decat sa ma bucur…
December 16th, 2008 at 3:55 pm
In ultima crasma cu pisica in care am fost, pe pisica o chema La Tigrette si am lasat berea sa se incalzeasca tot uitandu-ma la o dama bine care mangaia sus-numita felina. Dublu miau.