prieteni invizibili pentru toata lumea


Mda, exact ce îmi lipsea: o carte cu un prieten imaginar care arată ca un tip de 34 de ani, înalt, cu ochii albaştri, puţin neras, iubitor… genul de bărbat care nu mai se fabrică.

 

Nu îmi vine să cred că aseară am ratat o fotografie mişto: trei ferestre mici, aflate la înălţime, decupând un apus rozaliu. Abia acum mi-am amintit. Aseară doar am zâmbit, dar pentru că nu ştiu ce vorbeam cu toţii, am uitat să le arăt.

 

Ascult sayCeT întruna, nu mă pot opri pur şi simplu. Şi de când mi-a umblat o fetiţă pe laptop, activând vizualizations, materia cenuşie îmi e acum în/locuită de culori şi pete şi linii şi nuanţe în mişcare.

 

Crâşma în care bem şi mâncăm are acum şi o pisică. Am împărţit pizza cu ea şi m-am simţit ca acasă. Mai erau aşa: un cuplu elegant în vârstă; o colegă cu băieţelul ei, isteţ si frumso foc, el se descălţase şi stătea cu picioarele sub el; un cuplu de ţigani cu copilul, îmbrăcaţi în stilul lor, tipa s-a uitat insistent la mine, ori îmi stătea părul aiurea – ceea ce nu e o noutate – ori mă ştie; un fost roacăr.

 

Citesc cartea lui Gabi Eftimie – ochi roşii polaroid acesta este un test –  şi îmi place enorm. Vorbim aceeaşi limbă. Ex:

 

‚cineva să facă cu mine ceva

instantaneu

sînt un mare lucru gestant şi productiv

şi-n capul meu vă traversez în fiecare zi conturul

 

cineva să năvălească în cabina asta

să mă apuce de picior

să mă târască după el’

 

sau

 

‚ai scris “foairte greu” şi atunci am verificat tastatura

m-am bucurat

într-adevăr “O” şi “I” sînt unul lângă celelalte

mi-a venit să plâng’

 

sau

sexul te-a scos vreodată

de unde erai

te-a transfigurat radical?

 

NU

 

—- o să cumpăr şi eu cartea asta cu universul ei pasiv/agresiv, de un autism concret atât de familiar

ţineam cărţile în mână şi oamenii scăpau priviri către ele.

 

este miezul zilei şi eu nu am apăsat butonul start

 

acum că am citit jumate de carte, e cazul să fac o omletă, să schimb ritmul zilei înlocuind sayCeT cu ceva swing şi jive

 

press start

15 Responses to “prieteni invizibili pentru toata lumea”

  1. patric zice ca:

    Hei, eu am 34 de ani, sint inalt, neras, am ochi albastri… nu stiu de iubitor :) ))))

  2. puck zice ca:

    :) ))) dar cu invisibilitatea cum stai?

  3. Roxa zice ca:

    Citesc post-ul, ii pun steluta, ii dau share, apas butonu` sa vin sa-ti las comment cum ca ce-mi plac mie post-urile astea de atmosfera… si uite ce gasesc. =)) Da Patric, esti pe cale de disparitie. :) )

  4. puck zice ca:

    mersic, roxa, am vazut. dar sa stii ca nu pot sa reproduc si restul comentariului lui patric:)))

  5. Vania zice ca:

    Pisica din crâşmă o cunosc, indirect, căci mi-a vorbit Nataşa despre ea. De Gabi Eftimie aflu abia acum, însă mă voi interesa mai în amănunt.

  6. puck zice ca:

    cum le stie Natasa pe toate :)

    e faina cartea, mai greu de gasit caci e la Vinea…

  7. uv zice ca:

    poza cu pisica!

  8. puck zice ca:

    poate data viitoare nu mai uit:D

  9. alimoarea zice ca:

    barbatii nerasi lasa urme cand pupa

  10. Iany zice ca:

    ma bucur ca-ti place SayCet :)

  11. puck zice ca:

    :) alimoarea. i lik ethat.

    Iany, pai tu esti de vina…:)

  12. arhitectul zice ca:

    da, pentru atmosfera asta deschid si eu sertarele; cand le deschid

  13. puck zice ca:

    sertarele de aici sau sertarele biroului tau sau ale imaginatiei tale… eu nu pot decat sa ma bucur…

  14. Kat zice ca:

    In ultima crasma cu pisica in care am fost, pe pisica o chema La Tigrette si am lasat berea sa se incalzeasca tot uitandu-ma la o dama bine care mangaia sus-numita felina. Dublu miau.

Leave a Reply